“Dacă vrei ca mintea și corpul să-ți fie bine, începe prin a-ți vindeca sufletul; acesta-i primul pas…” – Platon
Deseori mă minunez de inteligența semințelor, întrebându-mă ce imagine a vieții au ele la nivel celular. Cum știe o sămânță ce va deveni și cum se pricepe să-și hrănească dezvoltarea? Cum știu semințele încotro este cerul atunci când văd lumina și căldura nu ajung la ele? Și de ce nu se dau bătute când descoperă că au fost acoperite cu asfalt sau când întâlnesc un zid de piatră? Plantele au în genele lor o sursă de înțelepciune și au simțul gravitației; nu cedează când dau de obstacole, ci înaintează sau găsesc alte căi de a ajunge la lumină. Așadar ce le îndeamnă pe plante să-și continue creșterea, indiferent de obstacol?
Oamenii percep viața dintr-o perspectivă duală. Conform înțelegerii noastre, există lumină și întuneric. Dar întunericul nu este altceva decât absența luminii. Dacă ești cu fața la soare, nu vezi umbra. Percepția ne afectează sănătatea; cel mai des, modul în care percepem lucrurile este alegerea noastră. Boala este pierderea sănătății, nu o pedeapsă. Sănătatea pierdută cere îngrijire, putând fi astfel restabilită. E ca și cum ai începe să cauți cheile de la mașină atunci când uiți unde le-ai pus, în loc să-ți spui că Dumnezeu a vrut ca tu să mergi pe jos.
Iată câțiva pași pe care ar trebui să-i parcurgi atunci când sufletul tău vrea să fie vindecat:
1. Trăiește în prezent! Important este să încetinești ritmul, să acorzi atenție senzațiilor și să le accepți ca fiind ale tale. Asta înseamnă să fii atent la felul în care trăiești și să fii prezent față de tot ceea ce și se întâmplă. După ce mi-am exprimat furia, neputința…după pierderea suferită, au urmat discuții cu terapeutul meu; una din sintagmele care mi-au rămas întipărite a fost: “…în primul rând, nu e vina ta!…” Aceste cuvinte mi-au rămas în minte și au fost declanșatoare pentru noul meu drum. Unul din locurile în care ne arhivăm amintirile este inima. Când evaluăm opțiunile pe care le avem și când ne asumăm decizii, e bine să-i permitem inimii să-și spună cuvântul.
2. Lasă sentimentele să te îndrume! Fă astfel încât orice activitate să fie însoțită de bucurie. Acceptă că un lucru despre care simțeai într-un fel în trecut, acum îți trezește alte sentimente. Onorează ceea ce ai devenit astăzi și nu ține cu dinții de trecutul care nu-ți mai e de nici un folos. Acordă atenție clipei de față și mai puțin trecutului și viitorului.
3. Concentrează-te asupra respirației! Dacă respiri, totul e bine. Nu acordă atenție gândurilor oamenilor din jur; gândurile si atitudinile lor nu te privesc pe tine, nici măcar ce gândesc ei despre tine. Rostul tău e să fii cea mai bună variantă a ta în acest moment, confruntându-te cu ceea ce se află drept în fața ta, pas cu pas; iar când ai nevoie de ajutor, cere-l! Am făcut-o și eu, ori de câte Ori am simțit nevoia. Când trăiești în prezent începi să conștientizezi că o lume perfectă ar fi lipsită de sens, deoarece nu ai avea posibilitatea nici să alegi, nici să te dezvolți.
4. Să ne onorăm pe noi înșine, noi suntem cei mai importanți! Tu deții controlul gândurilor și acțiunilor tale. E dreptul tău să o faci, așa că, exercită-ți acest drept! Fii exact așa cum vrei și comportă-te zilnic în consecință. Dacă te temi, înainte de a adormi, imaginează-ți că ești ținut în brațe de un înger iubitor, astfel încât, atunci când te trezești să-ți amintești imediat căldura îmbrățișării sale, care înlătură orice frică.
5. Să ținem un jurnal! Un jurnal te ajută să devii conștient de faptele prin care ai trecut, pe măsură ce le relatezi și este o Cale prin care subconștientul poate comunica. Cu toții avem nevoie să fim auziți de cineva căruia îî pasă. Pentru ca vocea interioară să ne vorbească, trebuie să-i permitem să se facă auzită cumva. Scriind are loc acest proces. Comportamentul de supraviețuitor îți va cere să fii conștient de ceea ce se află în inima ta, să dezvălui inconștientului și să percepi limpede sentimentele trăite.
6. Să ascultăm cu încântare! Când asculți cu încântare, limbajul trupului îi arată persoanei care îți vorbește că îi acorzi atenție. Ascultarea e un obicei bun, ce merită deprins. Când îi asculți pe ceilalți, ei se pot cunoaște mai bine pe ei și îți sunt recunoscători, chiar dacă tu nu ai făcut decât să-i asculți. Am cunoscut oameni care mi-au mulțumit pentru ajutorul acordat, deși nu le spusesem nici măcar o vorbă, dar am avut binecuvântarea de a întâlni si oameni care mi-au acordat același ajutor.
7. Afirmațiile – îți permit să îți proiectezi și apoi să dezvolți concepțiile (gândurile, credințele, concentrarea) de care ai nevoie ca să îți duci la nivelul următor orice latură a vieții tale. Fie că âți dai seama, fie că nu, vorbirea cu tine însuți nu înseamnă că ești nebun. Fiecare dintre noi are un dialog care decurge în minte; în cea mai mare parte este inconștient, cu alte cuvinte, nu alegem acest dialog în mod conștient. Permitem, în schimb, experiențelor noastre din trecut- fie ele bune sau rele – să se redelureze repetat. Nu numai faptul acesta este perfect normal, ci este unul dintre Cele mai importante procese despre care fiecare dintre noi trebuie să învățăm să le stăpânim. Cu toate acestea, foarte puțini oameni își asumă responsabilitatea unei alegeri active de a gândi pozitiv, gânduri proactive care să adauge valoare la viața lor. Pentru ca afirmațiile să fie eficiente, este important să te implici emoțional atunci când le citești. Identifică afirmațiile pe care le ai în minte; înlocuiește fiecare afirmație negativă cu una pozitivă. Dacă ai probleme cu încrederea în propria persoană, spune-ți des: “Reușesc să fac tot ceea ce îmi propun!”. Scopul este să te prefaci până izbutești. Acționează și comportă-te ca și cum ești deja persoana care vrei să devii!
8. Iartă! Iertarea este un tratament pentru că ne eliberează de sentimentele si emoțiile negative care întrețin durerea și prin aceasta poate vindeca. Fără iertare nu poți merge mai departe, este indispensabilă pentru a avea o viață implinită pe acest pământ.
9. Iubește ,,să-ți poți găsi bucuria in bucuria celuilalt: iată secretul fericirii”. Nicio ființă omenească nu poate trăi și crește fără iubire, fără legături afective cu ceilalți. Iubirea este viața insăși; cine atinge măiestria în iubire, intră intr-o rezonanță perfectă cu spiritul vieții care curge prin el. El nu se mai identifică cu trupul său sau cu mintea sa, nici măcar cu sufletul său, ci numai cu iubirea. Orice acțiune a sa devine atunci o expresie a iubirii, iar iubirea în acțiune este singura cale care poate conduce la fericire.
10. Fii fericit! Dacă vrei să fii fericit, vei fi în fiecare zi. Nu trebuie decât să-ți acorzi puțină atenție. Fericirea este un echilibru, este capacitatea omului de a se accepta pe sine, puterea lui de a fi sincer măcar față de propria persoană- este sentimentul de libertate.
