Bucuria vine dintr-un sentiment de pace interioară, de mulțumire, de apreciere a vieții – așa cum este ea. Simțim bucuria când suntem aliniați cu Sinele nostru, când avem un sentiment de conexiune cu acesta. Bucuria poate deveni o stare care să ne însoțească mereu, dacă învățăm să o cultivăm și dacă credem că este posibil să devină un mod de viață, fără a depinde în mod necesar de o reușită.

Să înveți ce e bucuria e ca și învățatul mersului. De la lucrurile mici, până la cele mari. Observă cum trăiești bucuria, ce simți. Poți să te bucuri de tot ceea ce este în jurul tău, iar intensitatea să fie mai mică sau mai mare. Nu te aștepta să simți bucuria la fel, tot timpul, pentru că nu poate fi pusă într-un tipar; iar dacă devine mecanică, se estompează. De exemplu, dacă îți dai voie să te bucuri de o zi cu soare, în timpul iernii, vei iubi zilele însorite de vară, cu toată lumina lor. Sau dacă copilului din tine îi place plăcinta cu mere și ai copii, atunci când mâncați plăcintă cu mere, va deveni o bucurie imensă. Uită-te în jur și observă cât mai multe surse de bucurie pentru tine și vei vedea cum starea de bucurie din viața ta se intensifică. Începe cu cele mici, pentru că acolo stă adevărata măiestrie în arta bucuriei!
Bucură-te intens, dar și molcom – pentru că bucuria are grade de intensitate diferite. Bucuria nu trebuie să fie imensă ca să o consideri adevărată; poate fi bucuria de a savura o cafea bună dimineața sau ritualul vizionării unui film în familie. Ea poate fi de la o simplă plăcere, de la un mic fior, până la entuziasm. Joacă-te cu intensitatea, ca și cum ar fi volumul melodiilor preferate!
Ancorează-te în energia bucuriei sau concentrează-te pe ce este bine! A ne muta atenția de la lucrurile care nu ne fac plăcere, este o artă care se învață. Mai e nevoie să realizăm noi că este un demers folositor. Mintea noastră ne sabotează pentru că am fost învățați exact invers: dacă ai 10 lucruri minunate în viața ta și un singur lucru care nu îți este pe plac, atunci pe acela îl vezi. Când te deranjează sau te supără ceva, fă opusul, găsește 10 lucruri care îți plac și te mulțumesc!
Foarte multe dintre suferințele noastre emoționale au ca sursă acest aspect: convingerea că nu suntem demni, că nu merităm, că nu se cade să fim fericiți când… , că nu putem sau că nu ni se permite să ne bucurăm și să fim fericiți. Este una dintre convingerile limitative, care ne sabotează întrega viața. Fă-ți timp să pui sub semnul întrebării astfel de credințe. Le-ai moștenit din familie sau din mediul în care ai trăit? Ți le-ai format singur? Ține totuși minte: te-ai născut cu bucuria ca stare, ca să poți să supraviețuiești. Este ca și cum ai nega faptul că inima ta bate. Când facem asta, demonstrăm că suntem pregătiți pentru a primi și mai multă bucurie și că suntem orientați către starea de bine versus starea de lipsă, iar ceea ce gândim, atragem. Dacă noi arătăm și observăm ceea ce avem bine în viața noastră, mecanismele subconștiente ale minții noastre vor învăța ce să caute pentru noi și ne vor oferi mai multe surse de bucurie. Atenție mare cum vă simțiți pe dinăuntru! Dacă aveți un nod în stomac, sau aveți un tremur interior și o senzație puternică de teamă, sau nu vă simțiți în apele voastre, aceștia sunt indicatori că nivelul vostru de vibrație este scăzut. Este momentul să vă relaxați, să vă încărcați cu energie bună, să vă detașați de ceea ce faceți în situația respectivă, să vă acordați pe frecvența bucuriei și să vă echilibrați. Tineți minte că bucuria înseamnă echilibru interior. Deci, nu mai acceptați situații, momente, persone care vă conduc spre dezechilibru.
Meditația, rugăciunea, ajutorul acordat sau dăruirea, respirația în aer liber, mișcarea, râsul, etc. , sunt exerciții simple care ne arată cum se simte o stare de bucurie. Faceți o rutină din a da minții și sufletului vostru hrană, la fel cum dați corpului. Bucuria nu vine din corp (el doar simte lipsa sau prezența ei), ci vine din mintea sufletului. Ne consumăm , de cele mai multe ori, timpul și energia pe lucruri minore și uităm ceea ce este mai important: esența vieții, scopul pentru care am venit aici. Nimic nu este întâmplător! Dacă nu îți găsești bucuria în nimic, e posibil, să fii tare departe de calea ta, de misiunea ta personală. Cu toții avem nevoie de o viziune care să ne tragă în sus, să creștem.
În concluzie, a trăi bucuria se învață. Așa cum am învățat tabla adunării. Îndemnul meu este să adunați stări de bucurie, în fiecare zi câte puțin și să faceți din asta normalitatea voastră!
