psiholog – psihoterapeut
În mine trăiește o lumină care nu seamănă cu nicio altă lumină din lume… O lumină moale, caldă, străveche, ca și cum cineva ar fi aprins în sângele meu o aripă făcută din soarele munților, din răsuflarea vânturilor blânde și
Ne întâlnim din recunoaștere, nu din întâmplare… dintr-un spațiu mai adânc decât logica și mai vechi decât prezentul acolo unde sufletele noastre s-au mai atins cândva, într-o formă, într-o vibrație, într-un moment care ne scapă memoriei, dar pe care inima
Ochiul este fereastra tăcută prin care inima iese în lume… În el se adună lumina și umbrele ființei, toate emoțiile nerostite toate poveștile care nu au mai încăput în cuvinte. Prin ochi ne trădăm uneori sinceritatea și tot prin ei
Omul e ca spicul… il vezi în câmpul vieții cum răsare timid, cum crește în lumină, cum se lasă purtat de vântul evenimentelor. La început, e drept și gol — plin de visuri, de ambiții, de curaj. Are o frumusețe
Din experiența cabinetului am învățat că una dintre cele mai dureroase forme de iubire este cea care încearcă să schimbe. E iubirea care vrea să repare, să corecteze, să rescrie, să salveze… E iubirea care nu se mai poate odihni
Nu e niciodată târziu… Doar mintea obosită de comparații și regrete îți șoptește că ai pierdut trenul vieții. Dar viața nu are trenuri care pleacă fără tine, ci mări care așteaptă să-ți ridici ancora și să pornești. Nu există vârstă